Farmacia Regala Berechet

Mai exact, fosta farmacie Berechet, actuala intrare a actorilor in teatrul Maria Filotti si una dintre cele mai frumoase cladiri aflate pe fosta strada Regla. Era “farmacia cu hrisov domnesc” pe care erau odata trei coroane regale si statuile Esculap, Hipocrat si Higia.

Construita in 1858 de arhitectul italian Zambetti pentru farmacistul grec Sofocle Rasty Petzalis care a absolvit cu diploma de farmacist la Atena in anul 1857, iar in 1864 este proprietarul farmaciei “Esculap” la Braila pana in 1883, atunci cand ginerele sau, profesorului Mina Minovici  primeste dreptul de proprietate asupra farmaciei si de la care a cumparat-o in 1921 colonelul farmacist C. Ionescu-Berechet dupa ce isi daduse demisia din armata. Atunci, profesorul Minovici i-a spus proaspatului cumparator: “Domnule Berechet, farmacia asta nu va fi pentru totdeauna a dumitale; societatea se va schimba si ti-o va lua Statul.” De aceasta prorocire politica si-a amintit pana la moarte, in 1971 – la 23 de ani de la nationalizare, farmacistul Berechet, dupa cum nota in memoriile sale fiul sau, actorul si regizorul de la Teatrul National din Bucuresti, Mihai Berechet.

Se numea “Farmacia Curtii Regale“, era o moda-titlu de noblete si reclama, justificata prin serviciile aduse candva Casei Regale. Era farmacia protipendadei, aici poposea si Panait Istrati. La parter era farmacia iar la etaj, dupa ce urcai 23 de trepte, casa de locuit. Asa erau construite toate casele de pe strada Regala, cu o singura intrare, pravalia la parter si locuinta la etaj. Farmacistul C. Ionescu-Berechet era editor si al unei reviste de specialitate “Farmacia romana“, presedintele Colegiului farmacistilor braileni si era senator in timpul guvernarii Iorga-Argetoianu.

Detaliu - unul dintre cei doi atlanti ce "sprijina" cladirea

In ciuda restaurarii din anii ’80, cand a fost si recopartimentata in conformitate cu cerintele teatrului modern, astazi cladirea este intr-o stare deplorabila, fara multe din ornamentele sale initiale.

Cladirea in anul 2011

Indepartat din viata teatrala dupa 26 de ani de activitate, cand inca nu implinise 50 de ani, Mihai Berechet a scris cartea “Noua caiete albastre“, despre momentele traite intr-o epoca a nedreptatilor, despre teribila stare de instrainare pe care o incearca importantul om de teatru, sugerata admirabil in paginile care evoca revenirea, peste ani, in orasul natal:

“Ma simteam insingurat in orasul meu natal, pe strazile unde mi-am trecut vesel copilaria, si unde acum nu ma mai asteapta nimeni. Nu ma mai saluta nimeni… Nu mai salutam pe nimeni… (…) Ajuns in fata casei parintesti, in fata fostei farmacii, m-am oprit si o clipa m-am uitat de vizavi la ea… Statuile Higeei si ale lui Esculap mai existau inca, dar vitrinele erau infundate, ramanand din ele doar nişte ochiuri de geam…” Urcand treptele casei, autorul aude glasuri: “Glasul mamei, glasurile tuturor celorlalţi ai casei ma obsedau, populau universul incert al amintirilor… “Pe cine cauti tu?”… La inceput mi s-a parut ca glasul firav face si el parte din cortegiul sonor al amintirilor. “Pe cine cauti tu?”, imi revenii. Un copil de patru ani. El imi punea intrebarea”.

Surse:

This entry was posted in Atunci si Acum, Braila, Case, Personalitati and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

One Response to Farmacia Regala Berechet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s