Gara fluviala

Angentia NFR Braila

Acum o suta de ani, cand drumul de apa al Dunarii era cea mai sigura si rapida cale, de la Harsova pana la Turnu Severin si chiar mai departe, la Moldova Noua, Braila avea nevoie de o gara fluviala pentru sutele de pasageri care asteptau sa se imbarce la bordul vapoarelor cu zbaturi. Din acea necesitate a luat fiinta, intre 1904 si 1906, cladirea ce avea sa devina, de-a lungul timpului, un adevarat simbol al portului brailean.

gara_fluviala_braila

Cand a fost data in folosinta, avea importanta unui aeroport din zilele noastre, iar timp de jumatate de veac s-a aflat in centrul activitatii portuare brailene. Apoi, odata cu dezvoltarea retelei de cale ferata si de sosele, importanta transportului fluvial de pasageri a inceput sa scada. De prin anii ’50, lungimea si frecventa curselor au fost reduse treptat, pentru ca, prin 1994 – 1995, ultima cursa regulata, Braila – Galati, sa fie anulata, din lipsa de calatori.

gara_fluvialabr

In prezent, fosta gara fluviala indeplineste doua functiuni: sediu de firma privata si locuinta particulara. Privilegiul de a locui cu familia in una dintre cele mai reprezentative cladiri a Brailei ii apartine lui Gheorghe Antistescu, patronul “Romnav” Braila. in urma cu trei ani, familia Antistescu s-a mutat in cele cinci camere de la etajul cladirii. Nu inainte, insa, de a investi cateva sute de mii de euro pentru a-i recupera spiritul cladit in caramida si piatra de Dobrogea de celebrul Anghel Saligny.

gara_fluvialabr2

In anii de inceput, salile de asteptare ale garii fluviale faceau cu greu fata afluxului de pasageri. Erau oameni de toate categoriile sociale, de la taranii cu papornite pline, plecati cu catel si purcel la rudele aflate in localitatile din aval sau amonte de Dunare, pana la domnii cu obraz subtire, abonati ai cabinelor de clasa I. In epoca trasurilor si carutelor, cand paienjenisul cailor de fier si al drumurilor de piatra inca nu patrunsese in cele mai greu accesibile locuri, calatoria cu vaporul pe Dunare era o necesitate.

07

De aceea, din zori si pana in noapte, forfota nu inceta in jurul garii fluviale. Hotelurile, carciumile, dar si bordelurile din apropierea portului dadeau pe dinafara de clienti si toata lumea era multumita, la fel ca armatorii si capitanii de vapor. Doua sali de asteptare erau in incinta garii, una pentru clasa a II-a, una de clasa I, pentru domnii cu monoclu si cucoanele in rochii cu crinolina. Parterul mai era ocupat de casele de bilete si o toaleta publica. La etaj, se aflau Biroul Hidrografic Roman, biroul capitanului de port si biroul reprezentantului autoritatii navale.

gara_fluviala

Administratorul “Romnav” spunea cu cativa ani in urma ca, impreuna cu alti cativa parteneri de afaceri, intentioneaza sa puna la punct un circuit turistic ce ar include plecarea de la gara fluviala Braila, in nava cu zbaturi “Borcea”, aflata in prezent in exploatarea Palatului Copiilor. Calatoria s-ar face pana la Galati, unde turistii ar fi preluati de un tren de epoca, cu locomotiva cu aburi si vagoane specifice inceputului de secol XX, ar fi adusi inapoi in portul brailean, unde ar fi invitati sa faca o plimbare cu trasurile prin centrul istoric. Astfel, gara fluviala si-ar putea redobandi o parte din utilitatea de odinioara.

garafluviala-brailaveche2

Se intentiona sa se puna la dispozitia turistilor o sala de asteptare, pentru care s-au trimis la restaurat piese de mobilier de epoca. “Ne luptam sa punem in practica acest proiect. Primaria Braila este de acord sa includa nava «Borcea», iar acum ne straduim sa gasim o locomotiva cu abur si vagoane vechi. Speram sa reusim sa realizam ce ne-am propus, deoarece cred ca ar exista multi turisti interesati de un astfel de circuit. Imaginati-va cum ar fi daca vechile magazii ar fi restaurate si s-ar deschide acolo cluburi sau restaurante. 

Aparent s-a ales praful si de aceasta ambitie, insa tot este bine ca inca mai avem cladirea in picioare si bine intretinuta.

garafluviala-brailaveche1

Sursa: Obiectiv

This entry was posted in Braila, Case and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s